Ce este si ce nu este spamul

Toata lumea vorbeste despre spam, termen care este cel mai des asociat cu "mesaj nesolicitat". Ministerul Comunicatiei si Tehnologiei Informatiei a emis legislatii specifice care acopera aceste practici.

Este deja un fenomen mult prea important pentru a fi neglijat. Editia de azi analizeaza factorii care concura la aparitia spamului si incearca sa deduca o definitie a acestuia. Astept parerile tuturor legate de acest subiect, iar pe baza lor voi reveni intr-o editie viitoare pentru a imbunatati definitia.

Primul pas in definirea spamului este analiza Inbox-ului, a modului in care mesajele sunt primite. Iar criteriul primordial este expeditorul mesajelor.

Cine si de ce "are acces" la Inbox?

Grupele de mesaje pe baza expeditorului si continutului sau sunt:

* mesaje personale
o Fiecare dintre noi primim, mai des sau mai rar, emailuri de la prieteni, familie etc.
* mesaje "de servici"
o Includ aici comunicarile interne si comunicarile cu partenerii de afaceri existenti (clienti, distribuitori etc.), ca si mesajele comerciale solicitate (spre exemplu, o cerere de cotatie de pret pentru un produs).
* newslettere si mesaje asociate
o Este si cazul mesajului de fata. Periodic in Inbox ajung mesaje a caror primire a fost solicitata expres in trecut, mesaje informative despre un subiect de interes pentru destinatar. Mesajele asociate newsletterelor sunt, spre exemplu, cele de confirmare a abonarii sau dezabonarii.
* mesaje comerciale nesolicitate de la destinatari necunoscuti
o Aici incepem sa vorbim despre subiectul zilei

Nu este insa atat de simplu pe cat pare la o prima vedere. Primele doua categorii se exclud din aria spamului. A treia categorie trebuie sa intruneasca o conditie de baza pentru a fi exclusa: sa ofere o cale simpla si practica de dezabonare. Si sa tina cont de dezabonari.

Ultima categorie este destul de dificil de interpretat. E simplu de apreciat atunci cand mesajul in cauza se refera la marirea unei parti a corpului, sau cand primesti oferte de finantare indiferent ca esti de fapt in cu totul alta tara decat cea la care se refera oferta. Situatia nu este intotdeauna la fel de clara. Spre exemplu, ce se intampla atunci cand un reprezentant al unei tipografii trimite un email catre o adresa gasita pe site-ul oficial al destinatarului, care sa presupunem ca are nevoie frecvent de servicii de tiparire brosuri si ii propune o oferta buna de profil? De data aceasta, mesajul nu mai este nedorit sau fara legatura cu destinatarul, asa cum erau cele prezentate mai sus. Chiar mai mult, poate fi un mesaj cheie pentru destinatar, care sa dea nastere unui parteneriat.

Alt exemplu. Un fost coleg de servici pleaca la o alta firma si iti trimite oferta firmei respective. Este sau nu este spam? Conteaza ca esti sau nu interesat de mesajul respectiv? Acelasi reprezentant al tipografiei trimite si oferta de bannere publicitare, care insa nu sunt utilizate de destinatar si deci nu sunt interesante pentru acesta.

Exemplele ar putea continua la infinit. Ce diferentiaza de fapt tipurile de mesaje din exemplele de mai sus? Relevanta pentru destinatar. Iar aceasta trebuie completata, la fel ca si in cazul newsletterelor cu posibilitatea de a renunta la primirea de mesaje din parte expeditorului respectiv.

Ce spune legea romana?

MCTI condamna comunicarile comerciale prin email, acoperite de Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic. Sensul larg al definirii comunicarilor comerciale lasa insa loc de interpretare pentru categorisirea mesajelor.

Pentru a evita orice nelamuriri, companiile care activeaza in Romania si care trimit newslettere trebuie sa impuna sistemul "double opt-in", prin care cei ce doresc sa se aboneze trebuie sa confirme raspunzand la un mesaj ce le ajunge direct in casuta postala. Este un sistem impus de mult in Uniunea Europeana sau SUA care garanteaza ca adresa de email cu care un utilizator se inscrie pentru a primi un newsletter este valida, fiind singurul loc de unde confirmarea abonarii se poate face, confirmare fara de care nu se trimit mesaje catre destinatarul respectiv.

S-a conturat definitia...

Plecand de la cele prezentate mai sus, am dedus o definitie a spamului, pe care o consider "de lucru" si pe care vreau sa o imbunatatesc pe baza feedback-urilor.

Spamul este un mesaj comercial nesolicitat, irelevant pentru destinatar si nedorit de acesta, care nu ofera sau ofera si nu pune in aplicare o modalitate practica de renuntare la primirea de mesaje ulterioare cu un continut similar din partea aceluiasi expeditor.

Esti de acord? Crezi ca sunt cazuri neacoperite de aceasta definitie? Asteptam feedback-ul tau. Iar daca vrei sa stii cum te afecteaza sau te poate afecta spamul sau legislatia de profil, nu ezita sa ne contactezi.

Radu Ionescu
Managing Director
Kinecto

adacademy.ro